Despre comunicare

 

comunicare

comunicare

Dezvoltare personala prin comunicare

Cei mai multi dintre noi par sa stie ce-i comunicarea. Totusi, in clipa in care ni se cere s-o definim, incetam brusc sa mai stim. Este oare comunicarea numai un transfer de informatii?
Cu toate ca asa pare, oamenii insa nu se limitează la actul de a informa pur şi simplu. Ei relationează. Ei se influenteaza reciproc si se conving sau nu unii pe altii. Dincolo de continutul informational propriu-zis, care poate circula si intre masinile inteligente, comunicarea umana declanseaza si pune in miscare emotii, sentimente, atitudini si convingeri sau credinte.

Comunicare eficienta este doar aceea care atinge un obiectiv. Atunci cand obiectivul nu este atins, avem de-a face cu o comunicare ratata. Daca vreau sa aflu ora exacta si intreb pe cineva cat este ceasul, iar raspunsul primit este sa-mi cumpar unul, e limpede ca nu mi-am atins obiectivul. Asta nu inseamna ca o comunicare n-a avut loc si ca nu s-au vehiculat niste informatii. Nicidecum. Comunicarea a avut loc, dar a fost una ratata. Sau n-a fost o comunicare eficienta pentru mine ci doar un feedback.
Pentru a fi eficienta comunicarea umana implica in mod necesar crearea intr-un mod evolutiv a unei relatii interumane adecvate. Dintr-un motiv oarecare, in banalul exemplu de mai sus, relatia creata a fost una inadecvata respectivei situatii de comunicare. Rezultatul a fost acela ca n-am aflat cat este ceasul, dar m-am ales cu o invatatura pentru viitor.

Pentru a avea parte de comunicari eficiente in viata noastra de toate zilele este imperios necesar sa le tratam ca pe niste relatii interumane in care este necesar sa tinem seama de reactiile emotionale si afective ale interlocutorilor nostri. Desigur, asta nu inseamna neaparat sa traim emotiile lor, ci doar a empatiza cu ei, a tine seama de aceste emotii. Pentru un medic, de pilda, nu este neaparat necesar sa se lase coplesit de tristetea pacientilor sai, dar este imperios sa manifeste respect si intelegere pentru emotiile acestora.
Substratul profund si adesea inconstient sau ascuns al oricarei comunicari interumane este acela ca cel putin unul dintre interlocutori exercita o anumita influenta asupra celuilalt, fie in planul gandirii, fie in plan emotional, fie in plan comportamental, fie intr-o combinatie oarecare a acestor planuri.
Deosebit de important de subliniat mi se pare faptul ca interlocutorii sau subiectii unei comunicari sunt responsabili impreuna sau in comun de relatia interumana asociata comunicarii lor.

In rindurile urmatoare doresc sa reamintesc niste fundamente ale comunicarii, asa cum au fost ele studiate si expuse de specialistii in domeniu, de-a lungul studiilor efectuate.

„Nu putem sa nu comunicam”

Intr-o interactiune interumana, orice comportament are valoare comunicationala. Astfel, comunicarea este inevitabila, iar non-comunicarea imposibila.
Orice situatie care implica doua sau mai multe persoane este una interpersonala, adica o situatie de comunicare inevitabila. Comunica si tacerea, nu doar vorbele. Comunica raspunsul la un email, dar si absenta lui. Comunica gesturile si mimica, absenta lor sau inlocuirea celor asteptate cu altele. Comunica paloarea sau rosul obrazului, ritmul respiratiei, bataile inimii si tensiunea muschilor gatului. Actiunea ca si pasivitatea ofera inevitabil un gen oarecare de indicii, semne si semnale. Cineva comunica si cand nu face gestul de a raspunde salutului.
Expediem mesaje cand vorbim, scriem, gesticulam, cantam, dansam, muncim, lenevim, ne jucam, indicam cu degetul sau zambim, ne incruntam, ne imbracam elegant sau raspandim un anumit miros, adica tot timpul, indiferent de situatie. Omul nu poate sa nu comunice, indiferent daca vrea sau nu. Cand asculta, citeste, priveste, miroase, pipaie, gusta, bajbaie prin intuneric sau doarme, el receptioneaza si emite mesaje, chiar daca are sau nu intentia asta.
Pe parcursul unor articole viitoare o sa vedem si cum pot ajuta tehnicile NLP in a putea analiza, decodifica si utiliza toate mesajele primite de la ceilalti pentru a ne dezvolta universul comunicarii intr-un mod evolutiv.

Robert Dilts a fost unul dintre cei mai cunoscuti traineri NLP care in scrierile sale au analizat conexiunea dintre starea interioara (SI) si reactia exterioara (RE) cu toate implicatiile verbale, paraverbale si nonverbale.

Nici o forma de comunicare interumana nu se rezuma doar la transmiterea de informatii, ci induce si un comportament.

Singura, informatia nu este suficienta pentru a genera comportamentul.
Acum, aici, noi doi, tu si cu mine, comunicam. Cuvintele scrise poarta informatii, dar induc si atitudini, credinte, emotii. Si chiar transmit vibratii energetice pe care mentalul uman le poate percepe si decodifica in forma subconstienta. Incarcarea energetica a cuvintelor explica de ce ne place sau displace o persoana, indiferent de valoarea informatiilor aduse de ea, de ce poate fi simpatica fara a spune mare lucru si, paradoxal, nesuferita cand spune lucruri savante.

Uneori, contează mai mult CUM comunicam, decat CE comunicam. Tonul vocii conteaza mai mult decat intelesul cuvintelor. Comunicarea devine o dezbatere asupra naturii relatiei. Conflictele sunt generate in planul relatiei si nu al continutului informational.

Comunicarea este un proces continuu.

Uitindu-ne la noi insine sau la ceilalti din jurul nostru, ne dam seama ca nu putem sa comunicam cateva ore din zi si restul sa oprim procesul. Indiferent daca vrem sau nu, daca suntem constienti sau nu, comunicarea verbala sau non-vebala, emotionala prin prisma exteriorizarii trairii de moment, TOTUL, face parte din procesul continuu al comunicarii despre noi insine sau cum ne armonizam cu mediul inconjurator.
Si mai putem observa cu ajutorul tehnicilor de calibrare NLP faptul ca oamenii din jurul nostru asteapta comunicarea celorlalti semeni intr-un mod continuu. Oamenii se raporteaza comportamental si emotional la ceea ce descifreaza din procesul comunicarii, ca pot fi afectati in sens pozitiv sau negativ de acest proces, pe spatii temporale mai inguste sau mai largi.

Comunicarea este ireversibila

Eduard de Bono subliniaza in cursul sau despre gandire faptul ca un mesaj odata primit lasa o urma in mentalul fiecaruia dintre noi, mai mica sau mai intensa functie de incarcarea emotionala transmisa.  O data ce a avut loc, comu­nicarea declanseaza transformari ce nu mai pot fi date inapoi ca un ceasornic. O data receptionat, un mesaj nu mai poate fi luat inapoi. Nu se poate reveni la starea anterioara lansarii mesajului.
Putem reface starea initiala doar in procese reversibile; transformam gheata in apa, apa in aburi, aburii in apa si apa in gheata. Nu mai putem face la fel in procese ireversibile, transformam laptele in branza, nu si branza in lapte, lemnul in cenusa, nu si cenusa in lemn. Sunt procese cu sens unic, fara revenire la o stare anterioara.

Un astfel de proces ireversibil este si cel de comunicare. Ceea ce s‑a facut nu mai poate fi cu adevarat desfacut. Putem doar atenua si indulci efectul. Spunem: „Am gresit…, m‑a luat gura pe dinainte…”, dar nu putem sterge totul.

Principiul ireversibilitatii comunicarii are cateva implicatii importante in viata cotidiana cum ar fi faptul ca putem spune lucruri pe care le regretam ulterior sau faptul ca mesajele care angajeaza profund trebuie cantarite cu mare atentie pentru a nu afecta emotional pe cei din jurul nostru.

Comunicarea provoaca acomodarea si ajustarea comporta­mentelor.

Oamenii care comunica indelung ajung sa semene in atitudine, postura, gestica si expresie verbala. Explicatia o gasim in NLP prin asa numita tehnica a rapport-ului prin care se oglindeste in mod natural intregul mod de comunicare al celuilalt.
Comunicarea si relatia persista doar in urma unui efort de acomodare reciproca, in plan lingvistic, perceptual si emotional. Relatiile personale ca prietenia sau mariajul, dar si relatiile de bussines au nevoie de un anumit rodaj, in care fiecare insuseste ceva din comportamentul si stilul celuilalt. Esential este ca fiecare dintre noi sa intelegem faptul ca e important si pentru celalalt.
Ruptura relatiei este inevitabila atunci cand partenerii de dialog refuza sistematic intelegerea nevoilor personale ale celuilalt si ajustarea reciproca a comportamentelor.

Ma opresc deocamdata aici si astept si din partea voastra opinii sau pareri privind subiectul dezvoltat, nu inainte de a incheia cu un citat care ma inspira de fiecare data: „Cuvântul trandafir nu are spini” (Mallarme)

Multumesc.

Florin Cozma

Website: http://www.nlp-evolutiv.ro/

Fara comentariiLasa un comentariu

Scrie un comentariu