Starile interioare ale personalitatii (III)

Am descoperit impreuna intr-un articol anterior faptul ca uneori ma comport, gandesc si ma simt intr-un fel copiat de la unul dintre parinti sau de la alta figura parentala care m-a crescut si atunci ma aflu in starea Eului de Parinte.

Alteori, se intampla sa revin la modelele de comportament, gandire si sentimente pe care le aveam cand eram copil si atunci pot spune ca ma aflu in starea Eului de Copil.

Insa am aflat deja si faptul ca, daca ma comport, daca gandesc si daca ma simt in interiorul meu ca raspuns la ceea ce se intampla in jurul meu aici si acum, utilizand toate resursele de care dispun ca adult, atunci ma aflu in starea Eului de Adult.

Acum vom continua sa descoperim impreuna cum se caracterizeaza starea Eului de Copil si cum sa putem identifica aceasta stare din punct de vedere al indiciilor fizice si lingvistice.

Copil

In termeni foarte simpli, starea Eului de Copil se formeaza din inregistrarea si stocarea unor evenimente interne, impreuna cu amprenta emotionala a acestor evenimente, precum si a raspunsurilor copilului la ceea ce vede si aude la momentul respectiv.

Demn de remarcat este faptul ca amintirea evocata este o reproducere a ceea ce a vazut, a auzit, a simtit si a inteles copilul la momentul imprimarii. Varsta fiind redusa, pana la 5 ani, majoritatea reactiilor copilului se reduc la sentimente si impulsuri emotionale de moment, fara a avea capacitatea de analiza a acelor evenimente.

Important de observat si analizat mi s-a parut si modificarea nivelului frecventei cerebrale la copii, functie de varsta, ceea ce explica si mai bine faptul ca inregistrarile de care beneficiem toata viata noastra sunt imprimate in stari modificate de constiinta, functie de varsta cand le percepem.

Inregistrarile evenimentelor externe si interne, impreuna cu bagajul emotional aferent creat in momentul producerii, sunt permanente in minte si nu pot fi sterse. Chiar daca aparent sunt uitate si memoria curenta nu le poate accesa, la conexiuni mentale si trairi emotionale, asemanatoare acelor inregistrari, se aduc automat si la un nivel de fidelitate foarte ridicat.

Astfel, cu fiecare eveniment trait de copil, cu fiecare experienta acumulata, are loc de fiecare data un proces al civilizarii si al controlului impulsurilor respectivului copil. Acest fapt duce de multe ori, in procesul maturizarii mentale si emotionale la un posibil sentiment interior de “Eu nu sunt OK”. Sentimentul “Eu nu sunt OK” este produs, in majoritatea cazurilor, de situatia copilariei si de sentimentul de neajutorare, nu de intentia parintilor de a educa respectivul copil.

In starea Eului de Copil se afla si o cantitate mare de informatii pozitive. Se afla locul in care se regasesc creativitatea, curiozitatea, dorinta de a explora, de a simti si de a experimenta, universul emotiilor si sentimentelor.

 

Eul interior de Copil este o stare in care o persoana, odata ajunsa la maturitate, se poate transfera aproape oricand pe parcursul relationarii sale. Putem identifica destul de usor atunci cand o persoana se afla intr-o stare a Eului de Copil. Cand o persoana este sub controlul sentimentelor, Copilul a preluat controlul. Iar aceasta stare specifica este completata sau argumentata de indicii fizice si verbale.

Indicii fizice

Lacrimi, tremuratul buzelor, bosumflarea, crizele de nervi, vocea inalta si plangareata, datul ochilor peste cap, ridicatul din umeri, privirea in pamant, rosul unghiilor, agitatia, chicoteala, etc.

Indicii verbale

Doresc”, “vreau”, “nu stiu”, “o sa fac eu”, “nu-mi pasa”, “nu ma intereseaza de unde”, “cand o sa ma fac mare”, “acum pe loc”, „nu este adevarat ca…”, „nu ai dreptate cand…”. Mesajele transmise abunda de superlative: “mai mare”, “cel mai mare”, “mai bun”, “cel mai bun”, “mai tare”, “cel mai tare”.

Exemple de mesaje venite din starea Eului de Copil:

“Cand o sa ajung director imi fac cel mai frumos birou si primesc cel mai tare laptop.”

“Nu ma intereseaza de unde faci rost de bani, dar eu vreau haina aia de blana!”

“Vreau sa fiu cel mai bun vanzator din regiune!”

“Masina mea e mai mare si mai tare decat a vecinului!”

Si exemplele pot continua la nesfarsit, insa sunt sigur ca si tu poti identifica in interiorul tau sau la cei din jurul tau astfel de mesaje transmise verbal.

Remarcam mai devreme in articol faptul ca Eul interior de Copil este o stare in care o persoana, odata ajunsa la maturitate, se poate transfera aproape oricand pe parcursul tranzactiilor sale. Important de subliniat este faptul ca se poate transfera in mod constient sau inconstient.

Transferul constient in starea Eului de Copil il face persoana care stie ca utilizand o astfel de strategie isi poate atinge un obiectiv tintit. A invatat in copilarie ca utilizand lacrimile sau vocea plangareata isi obtine trofeul si atunci foloseste si la maturitate aceeasi strategie, care uneori functioneaza sau alte ori nu. Constientizarea il ajuta sa analizeze rezultatele strategiei functie de obiective si sa foloseasca aceasta strategie in mod selectiv, de la persoana la persoana, astfel incat sa-si poata atinge tintele.

Transferul inconstient in starea Eului de Copil il face persoana in momentul in care mesajul transmis are acest scop precis. Si anume de a declansa o reactie emotionala din partea persoanei respective. Aici putem regasi tinta majoritatii reclamelor, spoturilor publicitare si a marketingului reactiv in general. Ori am descoperit ca in starea Eului de Copil se afla locul in care se regasesc creativitatea, curiozitatea, dorinta de a explora, de a simti si de a experimenta, universul emotiilor si sentimentelor. Rolul covarsitor al reclamelor de care suntem “bombardati” zilnic pe toate canalele tocmai asta este. De a ne transfera in mod inconstient in starea de Copil si a reactiona emotional prin testare, cumparare, fidelizare, etc.

Constientizarea existentei in fiecare dintre noi a acestei stari a Eului de Copil si a modului cum poate fi accesata de catre sine sau de catre altii, te poate ajuta sa te bucuri de libertatea de a alege si de a fi in acea stare plina de emotii si resurse asa cum tu iti doresti, nu neaparat cum isi doresc altii sa te transfere.

Si la finalul acestui articol in care ti-ai putut descoperi universul tau de Copil, sau a celor din jurul tau, si pe care fiecare il utilizeaza in timpul relationarii, te invit sa meditezi si la urmatorul mesaj:

Parintii nu sunt altceva decat niste copii mari pana cand copiii lor ii tarasc in maturitate, de obicei cu mare agitatie si cu multe tipete.” – Stephen Covey

Florin Cozma

Website: http://www.nlp-evolutiv.ro/

Fara comentariiLasa un comentariu

Scrie un comentariu